Stop birocratiei! De-acum e simplu!

In ultimii ani, fie am lucrat, fie am avut posibilitatea sa vad cum functioneaza mai multe institutii publice. Am constatat pe propria piele ca exista un aparat birocratic, aproape institutionalizat, cu propriile mecanisme, cu propria logica si care functioneaza independent, indiferent cine este la putere.
E adevarat ca orice sistem public are si un aparat birocratic, numai ca atunci cand acesta sufoca sistemul si pe cetatean odata cu el, nu e-n regula. Asa cum nu e deloc in regula ca primul raspuns adresat de un lucrator al acestui aparat sa fie "Nu se poate" sau "Asteptati, nu e gata".
De aici a pornit ideea liberalilor de a lansa campania "Stop birocratiei! De acum e simplu!" care cuprinde masuri de reducere a birocratiei si de simplificare a procedurilor administrative.
ANAF si Ministerul IMM-urilor au adoptat mai multe astfel de masuri pentru ca oamenii sa nu mai piarda timpul la cozi la ghisee sau completand formulare.
De acum declaratiile fiscale se pot depune online, toate obligatiile bugetare se platesc intr-un singur cont, iar din a doua jumatate a anului obligatiile bugetare se vor putea plati si prin card.
Dureaza doar trei zile ca sa te inregistrezi ca PFA.
Daca autoritatile nu-ti raspund la cerere in termenul legal, ea se considera aprobata.
Sunt doar cateva exemple. Mie mi se par nu doar utile, ci si necesare.

Loveste si razi!

Traian Basescu a lovit masina. Si pe a lui si pe a altuia. Nimic spectaculos, ceva banal, se poate intampla oricui - asa a fost caracterizat incidentul. OK. Se intampla. De acord. Si mie mi s-a intamplat sa zgarii masina altcuiva.
Dar nu-mi amintesc sa-mi fi venit sa rad. Dimpotriva. Nu mi-a parut rau de masina mea, ci de omul ala pe care l-am tarat la politie pe 27 decembrie si l-am pus pe drum din neatentia mea. Eu nu inteleg cum poate un om obisnuit, daramite presedinte, sa rada cand a produs un accident, fie el neinsemnat. Cred ca orice om, cand are un accident de masina, fie el si usor, are macar o strangere de inima si o parere de rau.
Macar daca se uita la masina pe care a lovit-o si se gandea ca il pune pe drumuri, prin service si il lasa pe jos pe un amarat, care a avut ghinionul sa circule cu masina in fata presedintelui...Macar de bun simt si de parere de rau pentru omul ala si tot nu-ti vine sa razi.
Orice ar spune oricine, un incident de felul asta, cu mers la politie, suflat in fiola, dat declaratii, luat amenda si puncte nu poate sa fie decat neplacut, nicidecum amuzant.
Sa nu-mi spuna nimeni ca presedintele facea haz de necaz!Atitudinea asta de genul "putin imi pasa", pot sa rad de oricine si orice nu merge la un presedinte de stat. Sau, ma rog, cel care o afiseaza, atat de ostentativ, nu se comporta ca un presedinte de stat. Poate ca Traian Basescu o sa faca ceva mai grav, in calitatea lui de presedinte. Si atunci ce? O sa rada iar, sa faca haz de necaz?

Jocul de sah al localelor

Se apropie cu pasi repezi alegerile locale. Si, firesc, asistam la un joc de sah - intre partide si in interiorul partidelor. Fiecare aspteapta mutarea adversarului pentru a-si finaliza strategia. Candidatii nu sunt inca "batuti in cuie", iar cel mai greu este la Bucuresti. PNL l-a anuntat de anul trecut pe Ludovic Orban, in timp ce la PSD si PD-L sunt inca discutii. Fractura din interiorul PSD este vizibila si in cazul desemnarii candidatului pe Bucuresti, Vanghelie fiind contestat de o parte din greii partidului. PD-L asteapta ordinul de la "Zeus" Basescu. Pana atunci se vehiculeaza mai multe nume - Negoita, Blaga, Prigoana (?). Murgeanu pare sa fi iesit din cartile pentru Bucuresti.
Sa vedem cum sunt asezate piesele pe tabla de sah a Bucurestiului:
- la PSD alegerea va fi cruciala. In opinia mea, daca ies cu Vanghelie, PSD-istii isi omoara sansa de a castiga capitala. In schimb, Oprescu va fi un real pretendent la primarie. Daca il sustine pe Vanghelie, Geoana isi joaca ultima carte.
- la PD-L nu prea se inghesuie candidatii. Ei joaca oricum cu negrele, dat fiind ca il au pe Videanu primar. Asta va atarna ca o piatra de moara de gatul candidatului. Pana la urma regele va trimite in fata, la "deschidere", un cal sau un nebun.
- Ludovic Orban are de muncit, il asteapta o campanie grea. Depinde si cine vor fi ceilalti candidati. Depinde cat de bine isi gandeste strategia si cum speculeaza greselile adversarilor. Oricum, se bate pentru turul II.
- ar mai fi cativa pioni, Cosmin Gusa unul dintre ei. Extrem de vocal si agresiv, Gusa nu cred ca are vreo sansa de a ajunge in turul II. Tot ce poate face este sa smulga putin din electoratul celorlalti candidati.
In concluzie, meciul se joaca. Si sunt convinsa ca va fi spectaculos si deschis oricarui rezultat.

Mai e posibila reforma morala?

Dupa caderea unui regim totalitar exista reactii diferite in societate fata de cei care au slujit direct acel regim. In general, sunt posibile doua tipuri de reactii: prosecute and punish - adica cercetarea si condamnarea celor care se fac vinovati sau forgive and forget - iertarea si uitare, sau, daca vrem, un fel de amnestiere tacita.
Societatea noastra nu a optat pentru nici una dintre ele. Aceasta alegere trebuia facuta imediat dupa 1989, fie ca alegere explicita, fie implicita. In schimb, lucrurile au fost amanate si tergiversate. Dezbaterea care se poarta acum trebuia purtata in urma cu 18 ani.
Stau si ma intreb ce mai inseamna reforma morala acum, dupa ce atatia ani fosti securisti si informatori au avut putere de decizie politica si economica siau continuat sa-si puna amprenta prin comportamentul si modul lor de gandire asupra unei intregi societati.
Ani de zile a durat pana am avut o lege a deconspirarii Securitatii si accesului la propriul dosar. CNSAS, ca institutie, a functionat greoi. Dar rolul sau era unul "moral", sa faca putina lumina intr-un trecut sumbru, care, din pacate, inca ne marcheaza prezentul.
Acum aflam ca totul sta sub semnul neconstitutionalitatii...adica al ilegalitatii...
Cum ramane insa cu imoralitatea?
Cred ca azi, daca mai vrem sa vorbim despre reforma morala, ea trebuie sa capete un alt inteles...

Realitatea TV s-a specializat in campanii agresive

Campaniile agresive au devenit o moda la Realitatea TV. In goana dupa rating cu orice pret si probabil la comanda politica, Realitatea s-a erijat intr-un fel de justitiar al societatii romanesti, care vorbeste in numele tuturor si trage de urechi pe cine are chef, care poate sa tarasca in noroi pe oricine. O fi presa a patra putere in stat, dar asta ar trebui sa insemne profesionalism si niste limite ale decentei.
Dupa campania in care "poporul" (la care face mereu apel si alt personaj celebru al politicii noastre) si-a cerut scuze italienilor pentru uciderea Giovannei Reggiani, a urmat "mazilirea" publica a lui Ludovic Orban. Dupa aceea imi amintesc imaginile si comentariile apocaliptice pe tema ninsorii din Bucuresti.
A venit randul taxei auto. Intrebare: esti si tu nemultumit de taxa auto? Pai cine o sa se declare vreodata multumit de o taxa? Nu cred ca exista taxa populara. Am citit odata o statistica in care doar nordicii erau cei care considerau ca platesc prea putin la stat.
Dincolo de intrebarea lor retorica, intreb si eu la fel de retoric: oare celor care fac dezbaterile si campaniile de la Realitatea TV chiar le pasa de oamenii in numele si pentru care vorbesc? Le pasa ca un cetatean plateste o taxa pe care o considera prea mare? Cand ii vad pe unii cum se "inflameaza" in numele dreptatii sociale si nu stiu caror principii morale...Cata ipocrizie!